Plimbare istorică în Saschiz

Este construită între 1493-1525 în stil gotic târziu. Biserica a avut dublă funcție - fortificație și biserică. Biserica devine modelul unei întregi serii de biserici fortificate din centrul și sudul Transilvaniei – bisericile reduit. În 1493 locuitorii primesc scutiri de taxe și impozite precum și ajutoare din partea Universității Săsești. Între 1503-1507 biserica acordă indulgențe. Corul bisericii, nava și cele 22 de contraforturi au fost construite deodată. Configurația actuală se datorează restaurărilor din secolul al XVIII lea. Corul bisericii păstra ferestrele lucrate în stil gotic târziu. Bolta corului este refăcută și primește aspectul baroc, iar cea a navei suferă modificări. Fațada bisericii se sprijină pe contraforturi cu retragere tripartită pe care se sprijină prin intermediul unor arcade. Etajul de apărare este desfășurat uniform pe toată suprafața bisericii deasupra bolților. Parapetul este prevăzut cu 40 de guri de tragere, iar la nivelul inferior, în spatele arcadelor dintre contraforturi, se deschid gurile de păcură. Tabernacolul este lucrat în piatră, în stil gotic din anul 1500. Cristelnița are piciorul lucrat din gresie din secolul al XVI-lea, capacul are influențe turcești. Dulăpiorul din sacriştie este lucrat în anul 1500. Ușa sacriştiei este lucrată în anul 1578. Altarul este lucrat în stil baroc în anul 1735, iar tablourile pictate sunt datate 1820. Stranele din lemn sunt de pe la anul 1500. Tăbliile pictate ale celorlate strane au fost pictate în secolul al XVII lea, parțial restaurate. Amvonul este lucrat în stil baroc, secolul al XVIII lea. Orga actuală este lucrată în anul 1786 la Brașov.

Amplasat într-un loc strategic, asigură o vizibilitate maximă în toate direcțiile. A fost principalul element defensiv de la Saschiz, dar a îndeplinit și rolul de clopotniță - trei clopote, cele originale fiind schimbate după incendiul din 1717. În 1677 capacitatea defensivă a fost sporită cu încă două etaje, de către un maistru constructor tirolez, fiind folosit ca model turnul cu ceas din Sighișoara. Ceasul și statuia „Bogdan” datează de la 1818. Statuia bătea fiecare sfert de oră, prin mecanismul conectat la ceas. Învelitoarea actuală a turnului datează de la 1832 și a fost realizată din țiglă smălțuită. Biserica nu a avut o incintă fortificată. 
Turnul bisericii a fost reabilitat de Parohia Evanghelică C.A. Saschiz în cadrul proiectului “Lucrări de reparaţii, conservare şi introducere în circuitul turistic la Ansamblul Bisericii Evanghelice Fortificate Saschiz”, care a fost finanţat prin Programul Operaţional Regional 2014-2020, în valoare totală de 2,23 milioane de lei, din care 2,16 milioane lei reprezintă finanţare nerambursabilă.

Turnul-clopotniţă al bisericii fortificate este un monument reprezentativ pentru arhitectura săsească din secolul al XV-lea şi a beneficiat de lucrări asupra zidăriei de interior, asupra faţadelor, precum şi de amenajarea scării interioare de lemn, refacerea acoperişului şi pardoselii, precum şi a instalaţiei electrice.

Incinta principală a cetății întărite cu trei turnuri, a fost construită în primele decenii ale secolului al XV-lea, dezvoltându-se până în secolul al XVII-lea prin extinderea suprafeței și a numărului de turnuri. Cetatea a fost funcțională pâna în secolul al XX-lea. Aceasta domină împrejurimile și are o vizibilitate bună spre principalele drumuri și văi laterale. Se presupune că această cetate a fost contruită prin asocierea a șapte sate - Saschiz, Cloasterf, Archita, Daia, Criţ, Diawaldia şi Adamsdorf (ultimele două azi dispărute). În caz de nevoie, locuitorii celor 7 comune şi-au câştigat dreptul de a se adăposti înăuntru. Cetatea avea 6 turnuri (4 de colţ şi 2 de poartă): Turnul de Pază, care nu mai există, Turnul Intrării sau Turnul Slăninii, Turnul Preoţilor, Turnul Boierilor, Turnul Pulberii şi Turnul Şcolii - toate unite printr-un drum de strajă care mergea de-a lungul zidului de apărare. Între turnuri, de-a lungul zidurilor erau construite cămări de provizii. Pe latura de nord și sud au fost construite locuințe pentru a putea fi folosite de către refugiați.