Fickó - Fițcău, Aluniș, Morăreni
În valea pitorească a râului Mureș, nu departe de Deda, în direcția orașului Reghin se întinde o localitate mică, care – conform legendei – și-a primit numele în urma unei coride cu doi tauri organizate de săteni. O parte mai îndepărtată a satului Morăreni dorea să devină independentă de localitate, iar oamenii aproape că s-au încăierat, însă bătrânii i-au sfătuit ca ambele părți să-și aleagă câte un taur și bătălia taurilor să decidă soarta satului. Așa s-a și întâmplat: cei doi tauri au luptat pe câmpie și a câștigat taurul acelor săteni, care doreau să devină independenți. Conform legendei populare, taurul mai puternic se chema Fickó, astfel localitatea care a devenit independentă a fost numită Fickó, respectiv Fițcău în onoarea animalului învingător.
Între localitățile Deda și Reghin, Valea Mureșului este bogată în obiective turistice naturale – nu doar la suprafață, ci și în subteran, deoarece în zonă există multe peșteri de mulaj, formate din trunchiuri de copac. În urmă cu zeci de mii de ani, în locul prezent al podișului Transilvaniei a fost o mare din care – datorită activităților vulcanice – s-au înălțat munții Călimani, munții Gurghiului și munții Giurgeu. Valea Mureșului leagă depresiunea Giurgeului de podișul Transilvaniei, iar în zonă s-au format barajele de la Răstolița, Lunca Bradului și Stânceni. Însă de-a lungul anilor barajele care adunau apa râurilor s-au umplut cu aluviuni vulcanice, astfel s-au creat niște formațiuni precum: Șapte stânci la Răstolița, Stâncile Sărăcin la Sălard sau Piatra Șoimului. Toate acestea merită să fie vizitate și nu putem omite nici una dintre cele mai renumite peșteri – Căsoaia lui Ladăș – la care putem ajunge cu ajutorul marcajelor turistice.
Frumusețea pitorească a peisajului, istoria zonei și stilul de viață al locuitorilor au inspirat mai mulți scriitori și poeți din Transilvania. De asemenea, există foarte multe legende populare care ne povestesc despre formarea diferitelor localități, peșteri, obiective turistice naturale – o astfel de legendă este și cea care ne povestește despre taurul numit Fickó al cărui nume este păstrat de un sat micuț.
Între localitățile Deda și Reghin, Valea Mureșului este bogată în obiective turistice naturale – nu doar la suprafață, ci și în subteran, deoarece în zonă există multe peșteri de mulaj, formate din trunchiuri de copac. În urmă cu zeci de mii de ani, în locul prezent al podișului Transilvaniei a fost o mare din care – datorită activităților vulcanice – s-au înălțat munții Călimani, munții Gurghiului și munții Giurgeu. Valea Mureșului leagă depresiunea Giurgeului de podișul Transilvaniei, iar în zonă s-au format barajele de la Răstolița, Lunca Bradului și Stânceni. Însă de-a lungul anilor barajele care adunau apa râurilor s-au umplut cu aluviuni vulcanice, astfel s-au creat niște formațiuni precum: Șapte stânci la Răstolița, Stâncile Sărăcin la Sălard sau Piatra Șoimului. Toate acestea merită să fie vizitate și nu putem omite nici una dintre cele mai renumite peșteri – Căsoaia lui Ladăș – la care putem ajunge cu ajutorul marcajelor turistice.
Frumusețea pitorească a peisajului, istoria zonei și stilul de viață al locuitorilor au inspirat mai mulți scriitori și poeți din Transilvania. De asemenea, există foarte multe legende populare care ne povestesc despre formarea diferitelor localități, peșteri, obiective turistice naturale – o astfel de legendă este și cea care ne povestește despre taurul numit Fickó al cărui nume este păstrat de un sat micuț.