Biserici
.png)
Biserica Romano-Catolică - Reghin
Biserica reprezentativă ca și stil pentru barocul târziu a fost construită în timpul împărătesei Maria Tereza şi finalizată în anul 1781. Cele 12 vitralii care înlocuiesc vechile ferestre înfăţişează personalităţi marcante ale poporului maghiar, regi şi sfinţi.
Află mai mult
Biserica Reformată - Reghin
Construită în anul 1890, biserica reformată din Str. Mihai Viteazu nr. 51, după planurile arhitectului Alpár Ignác deține piese valoroase precum amvonul, baldachinul, mobilierul din altar și stranele. Un element aparte este tavanul casetat pe care sunt reprezentate biserici transilvănene. realizat de artistul plastic Molnár Dénes, Anual se organizează aici un festival de muzică corală.
Află mai mult.png)
Biserica săsească - Reghin
Biserica Evanghelică, cea mai veche construcție din oraș, datează de la 1330, fapt atestat de cea mai veche inscripție în piatră în limba latină cu majuscule din Transilvania Evului Mediu. Monument cu numeroase elemente arhitecturale valoroase precum ancadramentul unei ferestre gotice din anul 1400 decorată cu figuri antropomorfe, console unice în Transilvania care povestesc despre o comoară ascunsă în biserică, prima stemă a orașului cu inscripţia O.P.R. care atestă privilegiul Reghinului de a ține târguri. Turnul de 47 de metri cu cele patru turnulețe atestă dreptul de judecată al Reghinului. Concerte de orgă susținute de cei mai iluștri organiști ai lumii fac ca muzica clasică să răsune anual în biserica evanghelică.
Află mai mult.png)
Biserica de lemn - Reghin
Biserica de lemn din Reghin, cunoscută ca „Bisericuța lui Petru Maior”, este singurul monument istoric românesc de importanță națională din municipiu, fiind înscrisă pe Lista Monumentelor Istorice. Despre începuturile bisericuței de lemn ne vorbește tradiția locală transmisă oral, potrivit căreia aceasta ar fi o bisericuță strămutată din Moldova la inițiativa unor negustori macedoneni, altă versiune menționează că românii au construit bisericuța cu ajutorul macedonenilor, în prima jumătate a secolului al XVIII-lea. Influențele moldovenești se regăsesc mai ales în planul bisericii care este unul în formă de cruce cu trei abside. În anul 1760 este realizat iconostasul ale cărui Porțile Împărătești sunt decorate cu 6 medalioane pictate într-un câmp decorativ ajurat care are ca motiv vița-de-vie cu struguri. Icoanele împărătești sunt executate în tempera și au doi autori diferiți. Maica Domnului cu Pruncul și Deisis sunt opera lui Toader Zugrav și datează din 1747; Sf. Nicolae și Sf. Arhanghel Mihail sunt realizate în 1744 de alt pictor. Pictura din absida altarului realizată de Toader Popovici Zugrav. La inițiativa lui Petru Maior se adaugă pridvorul și turnul clopotniță în anul 1791. Adăugarea pridvorului pe latura de Vest a impus renunțarea la intrarea de pe fațada de Sud. Urmează o altă renovare în 1857 când este refăcut iconostasului și i se adaugă 6 pilaștri decorați cu îngeri miniaturali. Ca urmare a desființării Bisericii Române Unite cu Roma, Greco-Catolică în 1948 biserica a fost părăsită până în 1984 când a fost redeschisă până în 1995.
Află mai mult
Biserica evanghelică din Batoș
Existența unei biserici în sat poate fi intuită datorită documentării plății dijmelor papale deja în prima jumătate a secolului 14 iar sanctuarul pe care îl putem admira și astăzi, ne confirmă existența acesteia cel târziu din a doua jumătate a aceluiași secol. Prin dimensiunea ei putem interpreta și puterea de la acel moment a comunității din Batoș.
Află mai mult