Zânele și comorile din Cetatea Păgânilor - Band
Dealul denumit Cetatea Păgânilor se înalță între satele Șincai și Band și chiar dacă astăzi este folosit ca teren arabil, oamenii susțin că într-o pivniță secretă a cetății se țineau ascunse comori. În trecut pe acest deal se înălța o cetate: cetatea lui Șincai, după care a fost numită și localitatea.
Conform vorbei din popor, în trecut locuitorii cetății i-au prezentat jertfe aici conducătorului lor, așa cum cerea religia străveche. Comorile cetății au fost ascunse sub cetate, într-o pivniță secretă. Însă oamenii spun că aceste comori au fost păzite de două zâne, și degeaba încearcă cineva să le găsească, că acestea se pot obține doar atunci când zânele părăsesc pivnița pentru scurt timp ca să facă baie în lacul din apropierea satului Band. Au existat foarte mulți vânători de comori care au încercat să le găsească.
Un cioban se afla cu turma lui exact lângă intrarea pivniței, atunci când zânele au părăsit comorile și acesta a reușit să intre în pivnița păzită de o ușă de fier. Ciobanul a intrat de două ori în pivniță ca să-și umple cojocul cu aur, însă fiind foarte lacom, a intrat și pentru a treia oară – dacă nu ar fi făcut așa, probabil că și stră-strănepotul său ar fi putut trăi în bogăție. Între timp zânele s-au întors, iar ușa s-a încuiat după ele. Ciobanul a rămas prizonier în pivniță timp de șapte ani, înfometat și însetat, până când ușa s-a deschis din nou. Când a ieșit la suprafață, și-a pierdut vederea din cauza luminii puternice. A trăit ca un cerșetor, astfel fiind pedepsit pentru lăcomia sa. Însă această poveste nu le-a tăiat cheful vânătorilor de comori să pornească în căutarea comorilor – din fericire, deoarece astfel au fost descoperite niște vestigii din epoca avară, dar și obiecte arheologice din epoca bronzului și din epoca romană.
În secolele XVI-XVII mai multe sate mici au fost atașate la această localitate, care nu mai există în ziua de azi – pe teritoriul acestora din urmă au fost descoperite ruinele unei localități din epoca romană și niște monede vechi – chiar dacă acestea nu au făcut parte din comorile zânelor.
Comuna Band reprezintă un nod rutier important deoarece prin centrul localității trec acele drumuri județene care duc la Cluj-Napoca prin Iernuț și Sărmașu. Aici s-a născut medicul, poetul și traducătorul Agyagási Károly, pictorul maghiar Siklódy Tibor, precum și handbalista Mátéfi Eszter. În afară de cetatea medievală deja menționată, lângă această localitate au mai fost și niște conace deosebite, care însă nu se mai există, deoarece o mare parte a satului a ars în anul 1857.
Dacă vizităm localitatea Band și împrejurimile acesteia, odată ajunși la dealul numit Cetatea Păgânilor să ne amintim de povestea nefericită a ciobanului și de morala acestei povești: o bucată de pâine valorează mai mult, decât un sac de aur. Iar dacă ne este foame, gazdele mărinimoase din Band ne servesc cu plăcere o bucată de pâine.
Conform vorbei din popor, în trecut locuitorii cetății i-au prezentat jertfe aici conducătorului lor, așa cum cerea religia străveche. Comorile cetății au fost ascunse sub cetate, într-o pivniță secretă. Însă oamenii spun că aceste comori au fost păzite de două zâne, și degeaba încearcă cineva să le găsească, că acestea se pot obține doar atunci când zânele părăsesc pivnița pentru scurt timp ca să facă baie în lacul din apropierea satului Band. Au existat foarte mulți vânători de comori care au încercat să le găsească.
Un cioban se afla cu turma lui exact lângă intrarea pivniței, atunci când zânele au părăsit comorile și acesta a reușit să intre în pivnița păzită de o ușă de fier. Ciobanul a intrat de două ori în pivniță ca să-și umple cojocul cu aur, însă fiind foarte lacom, a intrat și pentru a treia oară – dacă nu ar fi făcut așa, probabil că și stră-strănepotul său ar fi putut trăi în bogăție. Între timp zânele s-au întors, iar ușa s-a încuiat după ele. Ciobanul a rămas prizonier în pivniță timp de șapte ani, înfometat și însetat, până când ușa s-a deschis din nou. Când a ieșit la suprafață, și-a pierdut vederea din cauza luminii puternice. A trăit ca un cerșetor, astfel fiind pedepsit pentru lăcomia sa. Însă această poveste nu le-a tăiat cheful vânătorilor de comori să pornească în căutarea comorilor – din fericire, deoarece astfel au fost descoperite niște vestigii din epoca avară, dar și obiecte arheologice din epoca bronzului și din epoca romană.
În secolele XVI-XVII mai multe sate mici au fost atașate la această localitate, care nu mai există în ziua de azi – pe teritoriul acestora din urmă au fost descoperite ruinele unei localități din epoca romană și niște monede vechi – chiar dacă acestea nu au făcut parte din comorile zânelor.
Comuna Band reprezintă un nod rutier important deoarece prin centrul localității trec acele drumuri județene care duc la Cluj-Napoca prin Iernuț și Sărmașu. Aici s-a născut medicul, poetul și traducătorul Agyagási Károly, pictorul maghiar Siklódy Tibor, precum și handbalista Mátéfi Eszter. În afară de cetatea medievală deja menționată, lângă această localitate au mai fost și niște conace deosebite, care însă nu se mai există, deoarece o mare parte a satului a ars în anul 1857.
Dacă vizităm localitatea Band și împrejurimile acesteia, odată ajunși la dealul numit Cetatea Păgânilor să ne amintim de povestea nefericită a ciobanului și de morala acestei povești: o bucată de pâine valorează mai mult, decât un sac de aur. Iar dacă ne este foame, gazdele mărinimoase din Band ne servesc cu plăcere o bucată de pâine.
