Tradiţii şi obiceiuri de Paști în județul Mureș

Transilvania, meleag caracterizat de o bogăţie naturală, spirituală, istorică şi culturală greu de egalat, este locul în care diverse obiceiuri şi tradiţii transmise din bătrâni sunt păstrate şi preţuite, atât de către români, cât şi de etnicii maghiari sau germani. Judeţul Mureş nu face nici el excepţie, ba dimpotrivă… reprezintă tărâmul magic în care toate acestea se împletesc într-un mod armonios, punându-le şi mai mult în valoare. Totul se datorează faptului că încă din secolul al XVI-lea aici a fost recunoscută libertatea religioasă pentru naţiunile locuitoare ale Principatului istoric. Unul dintre locurile şi momentele în care cei interesaţi se pot bucura de confluenţa cultural-istorică sunt chiar târgurile cu tematică de Paşte, organizate în diverse oraşe precum cele din municipiul Târgu Mureş, fie înainte, fie chiar în zilele de sărbătoare. Târgul Mureşenilor, Târgul de Primăvară, Târgul de Paşte, Local Famers Market - ediția de Paşte şi Târgul Cetăţii sunt doar câteva exemple în acest sens.

 

Sărbătorile de Paşti, aşa cum sunt ele celebrate an de an de către locuitorii acestei zone din Transilvania, reprezintă cea mai de seamă sărbătoare creştină, fiind caracterizată de câteva elemente comune diverselor etnii şi confesiuni religioase, cum ar fi curăţenia ce precede sărbătorile, pregătirea bucatelor tradiţionale făcute în casă precum pasca, drobul de miel, cozonacii şi ouăle roşii, slujba de Înviere, masa în familie şi stropitul fetelor.   

 

Pregătirea pentru sărbătoarea Paştelui începe atât la catolici, cât şi la reformaţi, protestanţi sau ortodocşi cu Postul Paştilor, cel mai lung post de peste an. Timp de 40 de zile credincioşii se pregătesc nu doar trupeşte, ci mai ales spiritual de marea sărbătoare. Prin urmare, nu vorbim atât de o pregătire, o curăţire şi o înnoire exterioară, cât şi de una interioară. 

 

Gospodinele de la sate şi oraşe se străduiesc să aibă casele, curţile, hainele cât mai noi, curate şi bine aranjate, în timp ce bărbaţii se ocupă de muncile agricole precum aratul, semănatul, sacrificarea sau procurarea mielului de Paşte sau îşi ajută soţiile. La aproximativ 20 de kilometri de Reghin, pe valea Gurghiului, încă se mai păstrează un vechi obicei care constă în spălarea preşurilor, hainelor, cuverturilor şi altor ţesături cu ajutorul celor câteva vâltori, care funcţionează precum o maşină de spălat ecologică, nefiind necesară folosirea detergenţilor chimici. 

 

Cei care se află prin apropiere în perioada sărbătorilor pascale, pot lua parte şi la evenimentul “Aventură Urbană” propus de Centrul de Informare şi Promovare Turistică Reghin, în perioada 18-28 aprilie 2022.

 

Poate nu ştiaţi dar rigorile postului cunosc anumite diferenţieri, atunci când vine vorba de diversele confesiuni prezente în spaţiul geografic al judeţului Mureş, indiferent că vorbim despre cele din zonele rurale sau cele din oraşe precum Sighişoara, Reghin, Sovata sau Târgu Mureş. De exemplu, dacă în ceea ce îi priveşte pe romano-catolici şi ortodocşi acesta are în vedere atât renunţarea la anumite mâncăruri precum cele de provenienţă animală, cât şi curăţirea şi înnoirea spirituală, în cazul reformaţilor sau al protestanţilor postul înseamnă în primul rând abstinenţa de la păcat, care merge mână în mână cu faptele bune, rămânând la latitudinea credincioşilor dacă practică sau nu şi abstinenţa de la mâncare.

 

O deosebire lesne de observat este şi aceea referitoare la data în care se celebrează această mare sărbătoare. Biserica ortodoxă şi cea catolică nu calculează la fel data Paştelui, tocmai de aceea creştinii sărbătoresc doar din când în când împreună Paştile. Poate mai puţin evident sau cunoscut, iată motivul căruia se datorează acest decalaj. Pe scurt, deşi formula folosită pentru calcularea datei sărbătorii este aceeaşi (prima duminică de după prima lună plină, care coincide cu echinocţiul de primăvară sau succede acestuia), diferenţa este dată de calendarul la care se raportează confesiunile pentru stabilirea echinocţiului, romano-catolicii şi o parte dintre protestanţi au în vedere calendarul gregorian, în timp ce ortodocşii se ghidează, în acest caz, după calendarul iulian. Asta datorită faptului că şi Biserica de la Ierusalim, cea în care de aproape 20 de secole are loc miracolul apariţiei Luminii Sfinte ce pleacă, în noaptea Învierii, către ortodocşii de pretutindeni, se raportează tot la vechiul calendar bisericesc.

 

Şi pentru că la început menţionam diversitatea tradiţiilor şi a obiceiurilor ce conferă un farmec aparte judeţului Mureş, vă prezentăm mai jos câteva dintre acestea, unele mai familiare, altele probabil mai puţin cunoscute.

 

În comuna Daneş, aflată la mică distanţă de Cetatea Medievală Sighişoara, se păstrează încă obiceiul “Străjeritului”, datină cu o vechime de sute de ani, prezentă cândva pe tot teritoriul Transilvaniei. Un grup de tineri bărbaţi necăsătoriţi, conduşi de un altul mai experimentat, de obicei fost străjer, păzesc mormântul şi icoana Învierii lui Iisus Hristos, în Vinerea Mare şi în zilele de Paşti. Cei care intră în biserică nu au voie să treacă printre ei, ci doar pe lângă ei, aceştia stând nemişcaţi la picioarele şi căpătâiul Mântuitorului răstignit. În noaptea Învierii ei ies din biserică străjuind icoana Învierii. Străjerii se pregătesc pentru acest moment pe tot parcursul postului, exersând ceea ce urmează să aplice ca şi cum ar fi o companie militară.

 

Un obicei destul de cunoscut majorităţii locuitorilor Transilvaniei este cel al stropitului fetelor în a doua zi de Paşti, obicei preluat atât de maghiarii, cât şi de românii din Transilvania de la saşi. Astfel, în cea de a doua zi de Paşti bărbaţii căsătoriţi, dar şi tinerii, respectiv copiii, merg din casă în casă pentru a stropi fetele şi femeile cu parfum. În general se merge la rude şi prieteni. Interesant de menţionat este faptul că, în trecut, băieţii udau fetele nemăritate cu apă proaspăt scoasă din fântână. Stropitul simbolizează bunăstarea, viaţa şi fertilitatea. “Udătorii” sunt răsplătiţi cu cozonac sau prăjitură, vin şi ouă roşii. În unele sate din judeţul Mureş, în cea de a treia zi de Paşti vine şi rândul băieţilor să fie stropiţi, astfel că fetele umplu găleţi cu apă pentru a-i uda pe bărbaţii şi tinerii din sat, care scapă doar dacă e frig afară.

 

Alt obicei interesant, mai puţin cunoscut însă, fiind practicat doar în anumite zone ca de exemplu satele dinspre Reghin (Ernei, Gorneşti, Periş) sau cele de pe Valea Nirajului, este cel al împodobitului porţilor în noaptea de dinaintea duminicii Paştilor. Tinerii maghiari împodobesc cu crengi de brad ornamentate cu flori colorate, porţile tinerelor nemăritate, în timp ce fetele îi pândesc pentru a le oferi a doua zi din bunătăţile pregătite în casă, bani şi ouă roşii. Fata cu cei mai mulţi admiratori este evident cea care are poarta cea mai frumos decorată. În satul Periş, se practică şi furatul sau schimbatul porţilor, astfel fiind pedepsit gospodarul considerat cel mai morocănos. Porţile sunt îndepărtate şi ascunse sau aruncate în pârâul din sat ori schimbate cu cele ale unui alt gospodar ce locuieşte în altă parte a satului. Această tradiţie încă se menține vie şi în satul Chibed, din apropiere de Sovata. 

 

Ar mai fi nenumărate obiceiuri şi tradiţii transilvănene cel puţin la fel de interesante de pomenit, însă ne vom opri la cea a fugăritului “Pogăniciului” sau plugarului, unul dintre cele mai vechi obiceiuri de Paşti din judeţul Mureş. În satul Sânmihai de Pădure, din zona Reghinului, nu trece nicio primă zi de Paşti fără ca cel mai harnic fecior din sat, acela care iese primul la arat, să nu fie fugărit de către localnici. În ziua de Paşti, după slujbă, desculţi şi dezbrăcaţi, tinerii din sat aleargă plugarul pentru a-l prinde şi a-l arunca în pârâu. Dacă scapă şi reuşeşte să ajungă în curtea bisericii va trage clopotele pentru a-şi anunţa reuşita, apoi va fi cinstit de ceilalţi, însă dacă e prins el va fi cel care îi va cinsti pe cei ce l-au prins.

 

Sperăm că v-am făcut suficient de curioşi încât să vă doriţi să exploraţi şi să descoperiţi cât mai multe dintre misterele judeţului nostru. Vă recomandăm să vă aventuraţi atât în locaţiile mai cunoscute şi mai populare precum Târgu Mureş, Sighişoara, Sovata sau Reghin, dar să nu vă limitaţi la acestea, zonele rurale având şi ele nenumărate poveşti de spus, prin glasul celor ce vieţuiesc încă acolo, aşa că… Îndrăzniţi să gustaţi, la propriu şi la figurat, din tot ce are de oferit acest teritoriu atât de minunat şi variat!