Meșteșuguri Vii: vizite la artizanii din Mureș

Când spui Mureș, poate îți vin în minte satele pitorești și liniștite, orașe cu străzi pietruite și povești vechi. Poate te gândești la Sighișoara, la castele, biserici fortificate sau la aerul curat de munte. Și da, toate acestea fac parte din farmecul județului, dar Mureșul înseamnă mult mai mult decât o destinație frumoasă pentru vacanță.

Aici, în spatele peisajelor de poveste, se păstrează un mod de viață simplu și autentic, o lume în care tradițiile nu sunt doar amintiri, ci parte din viața de zi cu zi. Oameni care încă muncesc cu pasiune, care respectă natura, ritmurile vechi și valorile lăsate din bătrâni. E locul unde brânza se face cu grijă, ca odinioară, unde albinele sunt crescute cu răbdare și drag, unde lemnul prinde formă în mâinile meșterilor, iar cântecele populare nu lipsesc de la nicio sărbătoare. 

Toate aceste tradiții nu ar mai însemna mare lucru fără oamenii care le păstrează vii. Sunt meșteri, artiști, gospodari și creatori care pun suflet în tot ce fac și care merită să fie cunoscuți. Iată doar câțiva dintre ei, fiecare cu povestea lui, cu priceperea lui și cu darul de a duce mai departe ceea ce altora li se pare demult uitat.

Regiunea din jurul localităților Bahnea, Chendu și Cund păstrează o legătură puternică cu pământul, cu hrana curată și cu meșteșugurile simple, dar esențiale.

La Cund, brânza se face încă așa cum o făceau odinioară bunicii: cu grijă, din ingrediente locale și mult respect pentru gustul autentic. István Varga conduce cu mândrie o manufactură de brânzeturi unică în județul Mureș, unde, din laptele celor 35 de vaci Bălțată Românească, iau naștere sortimente maturate în 13 arome originale.

La Bahnea, în inima unui peisaj rural liniștit, familia care a fondat brandul Ha Nim Bee transformă apicultura într-o veritabilă formă de artă. Cu pasiune și respect profund față de natură, ei îngrijesc cu atenție albinele și mențin echilibrul fragil al ecosistemului. Fiecare strop de miere pe care o produc este 100% natural și provine exclusiv din surse locale, reflectând dedicarea lor pentru calitate, sustenabilitate și tradiție. 

În satul Chendu, meșterul popular Margareta Nagy duce mai departe cu migală și dăruire, moștenirea artei tradiționale. Ea a preluat în mod creativ tehnica tradițională de prelucrare a pănușilor, utilizată și de alți meșteri din Chendu. Florile delicate pe care le modelează din pănuși capătă culoare prin vopsele naturale, obținute din infuzii de plante, ceea ce conferă fiecărui obiect un plus de autenticitate și respect față de natură.

 

Reghinul este cunoscut drept orașul viorilor, unde manufacturile de instrumente muzicale duc mai departe un meșteșug fin și foarte apreciat internațional. Aici activează două fabrici de instrumente muzicale, alături de numeroase ateliere de lutieri iscusiți. Producția de instrumente muzicale în Reghin a început în 1951, când lutierul Roman Boianciuc a înființat în cadrul fabricii locale de prelucrare a lemnului prima secție de instrumente muzicale din țară. Aceasta a evoluat în actuala Fabrica de Instrumente Muzicale Hora, prima și cea mai importantă fabrică de profil din oraș. De menționat este și Vasile Gliga, care, după Revoluție fondează Gliga Instrumente Muzicale, o afacere privată care s-a dezvoltat spectaculos. Astăzi este una dintre cele mai importante firme private de profil din Europa care exportă în peste 60 de țări. Este recunoscut la nivel internațional pentru calitatea de lutier și pentru faptul că produce viori manuale la standarde înalte, inclusiv pentru filarmonici.

La doar câțiva kilometri, în Idicel Pădure, rapsodul popular Rafila Moldovan păstrează cântecele satului, cântate cu suflet și încărcate de emoție. Aceasta este cunoscută pentru versurile sale autentice și pentru muzeul etnografic pe care l-a creat, păstrând vie cultura și tradițiile locale prin colecția sa de obiecte populare.

În comuna Ibănești, județul Mureș, meșteșugul prelucrării lemnului este păstrat cu măiestrie de artizani locali, printre care Petruț Chirteș din Dulcea, recunoscut ca Tezaur Uman Viu pentru talentul său. El este specializat în realizarea porților și stâlpilor sculptați din stejar, troițelor, mobilierului tradițional și obiectelor bisericești, iar activitatea sa a culminat cu construcția de case și biserici de lemn, lucrările sale fiind răspândite în nord-vestul Transilvaniei.

La marginea județului Mureș, în Saschiz, tradiția olăritului continuă prin meșteri care modelează lutul în vase, farfurii și obiecte decorative pictate manual. E o zonă cunoscută pentru ceramica cu motive specifice și pentru păstrarea acestei arte pe care puțini o mai practică.

În comuna Beica de Jos, meșteșugul barcuitului, o metodă veche de extragere a mierii din stupii sălbatici, este păstrat cu pasiune de Mihai Grama din Căcuciu, recunoscut pentru rolul său în conservarea albinei carpatine și a habitatelor naturale unde aceasta trăiește. Tot în zonă, în Sânmihaiu de Pădure, rapsodul și poetul popular Maria Bucin Crișan, autoare a peste 200 de poezii populare, susține cursuri de țesut, cusut și artă culinară tradițională, oferind o implicare activă în transmiterea patrimoniului cultural local.

În satul Câmpenița din comuna Ceuașu de Câmpie, Rozalia Graur împletește papură, un meșteșug care cere răbdare, îndemânare și o legătură directă cu natura. Obiectele ei sunt utile, durabile și frumoase în simplitatea lor.

În Valea Largă, Francisc‑Vasile Rîza duce mai departe tradiția muzicii instrumentale transilvănene, fiind primașul ansamblului folcloric local și considerat unul dintre cei mai buni vioriști ai regiunii. 

Așadar, de la brânza maturată cu grijă în Cund, la mierea pură din Bahnea, de la țesăturile din Gălești și Suplac, până la ceramica de Saschiz și sculptura în lemn din Ibănești, fiecare meșteșug și produs local vorbește despre rădăcini, pasiune și continuitate.
               Toate aceste povești și oameni arată că, în Mureș, tradiția nu e doar păstrată, ci trăită cu naturalețe, mândrie și dorința sinceră de a duce mai departe o moștenire autentică și valoroasă.