Grota zânelor și Pădurea Călugărilor - Ernei
Pe malul stâng al râului Mureș,la o distanță de zece kilometri de la Tîrgu Mureș, în direcția orașului Reghin, se întinde satul Ernei. Există mai multe teorii, respectiv legende legate de originea numelui acestei localități. Unii consideră că numele satului provine din cuvântul „ér” (pârâiaș, un pârâu mic), alții consideră că localitatea păstrează numele familiei Ernyei din perioada arpadiană.
Conform unei legende, în zonă trăia o fată foarte isteață, pe nume Ikla, care a contribuit la cucerirea cetății din Belgrad și care mai târziu a devenit soția unui conducător pe nume György – au primit și un teren, o moșie, pe care s-a înființat satul Icland. Însă lângă ei trăia familia Ernyei, iar fata urâtă a bătrânului Ernyei, Borka, s-a îndrăgostit de György. Atunci când bărbatul nu era acasă, această fată îi scria scrisori mincinoase lui György și lui Ikla, cu intenția de a-i învrăjbi pe cei doi îndrăgostiți. Conform legendei, György, care s-a întors acasă, i-a văzut pe preot și pe Ikla rugându-se la marginea unei stânci și – pentru că pe baza scrisorilor credea că aceștia aveau o relație – i-a împins în prăpastie. Mai târziu Borka și-a regretat fapta, și-a asumat faptele și apoi s-a sinucis. György a construit o mănăstire la marginea prăpastiei și a plecat într-un pelerinaj. Locul aflat lângă satul Ernei unde ar fi putut fi mănăstirea se numește și astăzi Pădurea călugărilor.
Mitul familiei Bethlen care a ucis șarpele se povestește și în satul Ernei. Conform acestei legende, între Ernei și Chinari, pe malul argilos al râului Mureș era o peșteră numită de localnici Grota zânelor. În această peșteră trăiau zâne și alte creaturi fabuloase, care pe timp de noapte mergeau la râul Mureș, la scăldat. Însă în grotă s-a mutat un șarpe uriaș care prindea des vacile și caii ce treceau prin fața peșterii. Nimeni nu a reușit să-l ucidă, până când, într-o zi, tânărul conte Bethlen s-a decis să-și încerce norocul. Înainte de a intra în Grota zânelor, și-a fixat niște lame pe armură și pe coif, astfel când șarpele s-a înfășurat în jurul lui, lamele l-au ucis, iar contele nu a avut nevoie să-și folosească armele pentru a-l răpune. De aceea, familia este cuniscută și ca familia Bethlen care a ucis șarpele.
La începutul anilor 1300, sursele istorice îl menționează pe Ernyei István, născut în această localitate, ca palatinul țării. La sfârșitul evului mediu și în secolele trecute satul era unul dintre simbolurile libertății religioase din Ardeal deoarece în acest sat existau cinci biserici în aceeași perioadă, fiecare aparținând unei religii diferite – chiar dacă mai târziu, sâmbetiștii s-au mutat la Bezidu Nou. În tabăra din Libáncsmező, de lângă Ernei a fost numit principele Transilvaniei Mihály Apafi I, în anul 1661.
În trecut au fost mai multe conace boierești în sat. Cea mai renumită clădire care există și astăzi este castelul cu numele interesant Bálintitt care a fost construit în secolul al 18-lea în stil baroc târziu, însă a fost reconstruit și transformat de mai multe ori, în multe stiluri. În zilele noastre, doar niște copaci bătrâni mai atestă faptul că în trecut acest castel avea o grădină frumoasă și un heleșteu.
Dacă ne aflăm în apropierea satului Ernei, putem vizita și astăzi locul numit Pădurea călugărilor unde putem vedea niște copaci bătrâni care păstrează amintirea unei povești de dragoste pline de gelozie. Dacă vremea este frumoasă, putem urca liniștiți la Grota zânelor – deoarece sigur nu ne vom mai întâlni cu șarpele.
Conform unei legende, în zonă trăia o fată foarte isteață, pe nume Ikla, care a contribuit la cucerirea cetății din Belgrad și care mai târziu a devenit soția unui conducător pe nume György – au primit și un teren, o moșie, pe care s-a înființat satul Icland. Însă lângă ei trăia familia Ernyei, iar fata urâtă a bătrânului Ernyei, Borka, s-a îndrăgostit de György. Atunci când bărbatul nu era acasă, această fată îi scria scrisori mincinoase lui György și lui Ikla, cu intenția de a-i învrăjbi pe cei doi îndrăgostiți. Conform legendei, György, care s-a întors acasă, i-a văzut pe preot și pe Ikla rugându-se la marginea unei stânci și – pentru că pe baza scrisorilor credea că aceștia aveau o relație – i-a împins în prăpastie. Mai târziu Borka și-a regretat fapta, și-a asumat faptele și apoi s-a sinucis. György a construit o mănăstire la marginea prăpastiei și a plecat într-un pelerinaj. Locul aflat lângă satul Ernei unde ar fi putut fi mănăstirea se numește și astăzi Pădurea călugărilor.
Mitul familiei Bethlen care a ucis șarpele se povestește și în satul Ernei. Conform acestei legende, între Ernei și Chinari, pe malul argilos al râului Mureș era o peșteră numită de localnici Grota zânelor. În această peșteră trăiau zâne și alte creaturi fabuloase, care pe timp de noapte mergeau la râul Mureș, la scăldat. Însă în grotă s-a mutat un șarpe uriaș care prindea des vacile și caii ce treceau prin fața peșterii. Nimeni nu a reușit să-l ucidă, până când, într-o zi, tânărul conte Bethlen s-a decis să-și încerce norocul. Înainte de a intra în Grota zânelor, și-a fixat niște lame pe armură și pe coif, astfel când șarpele s-a înfășurat în jurul lui, lamele l-au ucis, iar contele nu a avut nevoie să-și folosească armele pentru a-l răpune. De aceea, familia este cuniscută și ca familia Bethlen care a ucis șarpele.
La începutul anilor 1300, sursele istorice îl menționează pe Ernyei István, născut în această localitate, ca palatinul țării. La sfârșitul evului mediu și în secolele trecute satul era unul dintre simbolurile libertății religioase din Ardeal deoarece în acest sat existau cinci biserici în aceeași perioadă, fiecare aparținând unei religii diferite – chiar dacă mai târziu, sâmbetiștii s-au mutat la Bezidu Nou. În tabăra din Libáncsmező, de lângă Ernei a fost numit principele Transilvaniei Mihály Apafi I, în anul 1661.
În trecut au fost mai multe conace boierești în sat. Cea mai renumită clădire care există și astăzi este castelul cu numele interesant Bálintitt care a fost construit în secolul al 18-lea în stil baroc târziu, însă a fost reconstruit și transformat de mai multe ori, în multe stiluri. În zilele noastre, doar niște copaci bătrâni mai atestă faptul că în trecut acest castel avea o grădină frumoasă și un heleșteu.
Dacă ne aflăm în apropierea satului Ernei, putem vizita și astăzi locul numit Pădurea călugărilor unde putem vedea niște copaci bătrâni care păstrează amintirea unei povești de dragoste pline de gelozie. Dacă vremea este frumoasă, putem urca liniștiți la Grota zânelor – deoarece sigur nu ne vom mai întâlni cu șarpele.
