Cele mai populare muzee din județul Mureș

Încă din anul 1977 Consiliul Internațional al Muzeelor organizează anual diverse evenimente, cu ocazia Zilei Internaţionale a Muzeelor, în data de 18 mai. Cei peste 30.000 de membri din cele peste 20.000 de muzee afiliate contribuie la realizarea acestora prin diverse ateliere, activităţi, publicaţii, programe de formare şi alte iniţiative care urmăresc să evidenţieze rolul important pe care muzeele îl joacă în comunitate. Pentru că muzeele sunt atât despre comunitate, cât şi pentru comunitate. Ele reflectă multiculturalitatea comunităţilor, facilitează şi încurajează schimbul intercultural, înţelegerea reciprocă şi cooperarea între oameni de vârste, ocupaţii, genuri, orientări politice, religii, naţionalităţi şi culturi diferite, având astfel puterea de a transforma lumea din jur. 

 

Porţi spre descoperirea spaţiu-timpului trecut şi prezent, muzeele sunt esenţiale într-o comunitate. Pentru a ne putea creiona o imagine de ansamblu asupra teritoriului şi a locuitorilor săi, pentru a reuşi să cuprindem vastitatea şi profunzimea bogăţiei de ordin social, istoric, economic şi cultural este oricând binevenită o vizită la muzeu. 

 

Vă propunem astfel un parcurs care porneşte de la o cunoaştere ceva mai generalizată, pentru a ne îndrepta apoi spre o cunoaştere bazată pe înţelegerea mai în profunzime a câtorva zone din judeţul Mureş. Aventura explorării muzeelor, drumul de la macro spre microuniversul cunoaşterii, poate începe cu Muzeul Judeţean Mureş.

 

Muzeul Judeţean Mureş (Târgu Mureş)

Muzeul Regional din Târgu Mureș ia fiinţă în anul 1957 şi astfel, abia după cel de-al doilea Război Mondial sunt puse bazele instituţiei Muzeului Judeţean Mureş, prin hotărârea Comitetului Regional de Partid şi a Sfatului Popular Regional. Prima expoziţie a fost deschisă în spaţiul fostului Muzeu de Artă Industrială, situat pe str. Horea nr. 24, unde în prezent se află Secţia de Ştiinţele Naturii. La finalul anilor 1970, Muzeul Judeţean Mureş se prezintă ca un veritabil complex muzeal, având în subordine 4 secţii funcţionale şi un laborator de conservare-restaurare. 

În prezent reprezintă una dintre cele mai mari instituţii culturale ale judeţului Mureş, având 3 funcţii de bază printre care administrarea patrimoniului, cercetarea ştiinţifică şi deschiderea spre comunitate prin diversele activităţi culturale şi educative desfăşurate.

 

Peste 200.000 de bunuri culturale formează patrimoniul actual al muzeului. Parte din acest patrimoniu este de importanţă naţională şi internaţională, în timp ce aproximativ 80% din bunurile culturale cel îl compun au o relevanţă regională şi locală. Amintim lucrările importante ce se regăsesc în Galeriile de Artă Românească şi Maghiară, precum cele semnate de Tonitza, Munkácsy şi Grigorescu, Depozitul de bronzuri de la Band, Tezaurul dacic de la Sânger, Fibula de la Suseni şi Tezaurul de la Mădăraş. 

 

Valorificarea patrimoniului muzeal se face prin organizarea unor expoziţii permanente, sesiuni naţionale de comunicări ştiinţifice, diverse articole şi studii publicate în reviste de specialitate din ţară. Secţiile componente ale Muzeului Judeţean Mureş sunt:

 

Inaugurată în anul 1913, Secţia de Artă se găseşte în clădirea Palatului Culturii, clădire emblematică a Târgu Mureşului. Pinacoteca, localizată iniţial în aripa stângă a clădirii, la etajul III, s-a extins în 2011 şi în aripa dreaptă. Vizitatorii se pot bucura astfel de cele 2 galerii cu statut permanent, Galeria de Artă Maghiară Modernă şi Galeria de Artă Românească Modernă, alături de Galeria Ion Vlasiu, situată în acelaşi tronson din aripa dreaptă a clădirii. 

 

Situată în Palatul Toldalagi, monument ce datează din secolul XVIII, are în patrimoniu colecţii etnografice valoroase compuse din port popular, obiecte din ceramică şi lemn, piese din os şi metal, textile de interior, obiecte de cult, precum şi piese din creaţia contemporană reprezentative pentru toate zonele etnografice mureşene. Expoziţiile etnografice sunt o expresie fidelă a interculturalităţii ce caracterizează spaţiul judeţean mureşean. 

Secţia de Arheologie şi Istorie funcţionează în incinta cetăţii din Târgu Mureş, oferta sa expoziţională vizează cultura materială şi patrimoniul construit, etalând aspecte ce ţin de istoria regiunii şi promovând patrimoniul cultural al acesteia, fără însă a le exclude pe cele ce ţin de istoria modernă şi contemporană.

Deşi este momentan închisă pentru reabilitare, găzduieşte totuşi anumite programe de pedagogie muzeală. Este situată în clădirea fostului Muzeu de Artă Industrială Secuiască, construită între 1890 - 1893, aflată pe str. Horea nr. 24. Clădirea, proiectată de arhitectul Kiss István, a fost construită în stil neoclasic, combinând elemente greceşti cu elemente specifice renaşterii italiene. Începuturile Muzeului de Ştiinţele Naturii din Târgu Mureş datează din anul 1952 şi în prezent deţine importante colecţii de paleontologie, mineralogie-petrologie, animale nevertebrate şi vertebrate, plante inferioare şi superioare, totalizând aproximativ 60.000 de piese.

 

Odată conturată imaginea de ansamblu, descoperirile pot continua. Vă prezentăm astfel câteva sugestii privind unele muzee care vă pot ajuta să pătrundeţi tainele microuniversului cultural caracteristic zonei judeţului Mureş.

 

Muzeul de Istorie (Sighişoara)

 

În Turnul cu Ceas din Cetatea Sighişoarei, un adevărat simbol al oraşului şi al Transilvaniei, funcţionează Muzeul de Istorie din Sighişoara, structurat pe colecţii grupate în săli tematice ca de exemplu: arheologie, etnografie, farmacie şi instrumentar medical, meşteşuguri şi bresle, ceramică transilvăneană, ceasuri de epocă şi elemente de orologerie etc. Şi-a deschis porţile în anul 1899, când Josef Bacon medic şi colecţionar pasionat, a avut această iniţiativă, devenind primul custode al muzeului care pe atunci se numea Alt Schässburg (Sighişoara Veche). Turnul cu Ceas, în care funcţionează muzeul, a fost realizat în stil baroc în anul 1677, are 6 nivele şi măsoară 64 de metri înălţime. 

 

Muzeul Etnografic ”Anton Badea” (Reghin)

 

Aşa cum ne sugerează şi denumirea, cel care a pus bazele colecţiei etnografice a muzeului din Reghin a fost cercetătorul, etnograful şi muzeograful Anton Badea. Iniţial, în anul 1960, colecţia avea în componenţa sa 64 de piese de uz casnic şi port popular, care până în anul 1962 au fost depozitate într-o sală a Casei de Cultură din Reghin. Prima expoziţie a fost organizată în anul 1966, aceasta fiind urmată până în prezent de alte peste 128 de expoziţii. În timp muzeul reghinean s-a transformat într-un spaţiu viu ce propune vizitatorilor diverse programe culturale, în strânsă relaţie cu patrimoniul deţinut şi cu spaţiul cultural pe care îl reprezintă.

 

Muzeul Satului (Veţca)

 

O casă ţărănească cu pridvor şi poartă secuiască, aflată pe strada Principală, găzduieşte încă din anul 1890 Muzeul Satului Veţca. Casa părintească aparţinând lui Fekete Pal, artist plastic şi fondator al muzeului, a fost renovată şi populată cu diverse exponate. Vizitatorii sunt întâmpinaţi de o curte spaţioasă şi o verandă cu obiecte din secolul trecut, care îi invită să se bucure de obiectele de artă populară de la interior, de la mobilier, îmbrăcăminte, bunuri de larg consum, covoare de perete şi sculpturi din lut realizate de artist. 

 

Castelul Rhédey (Sângeorgiu de Pădure)

 

Reconstruit de contele Rhédey László între anii 1807-1809 folosind parte din materialul din care a fost construit vechiul castel, acesta are în componenţa sa 13 săli, dispuse în jurul unui hol în formă de U, la parter şi etajul întâi. Tavanul holului şi cel al sălii de bal sunt pictate în stil baroc, în timp ce restul sălilor sunt zugrăvite în alb. Din toamna anului 2019, în cele 5 săli situate la etaj, poate fi vizitată expoziţia intitulată ”Mysteria Residentiae Rhedey” care cu ajutorul tehnologiei moderne evocă viaţa familiei Rhédey şi destinul tragic al contesei Claudia.

 

Pe lângă faptul că ne prezintă rădăcinile civilizaţiei, muzeele au şi menirea de a ne ajută să înţelegem mai în profunzime tainele lumii în care trăim, oferindu-ne posibilitatea oglindirii în fragmente de timp şi spaţiu altfel inaccesibile în prezent. Ele contribuie totodată la formarea sentimentului de apartenenţă la comunitate, consolidând astfel conştiinţa identitară. Muzeul nu mai reprezintă în prezent doar un spaţiu în care conţinutul său poate fi observat şi vizualizat, ci unul în care publicul poate trăi diverse experienţe reale, multe dintre muzee asumându-şi un rol educativ dinamic. Vizitatorul fiind astfel invitat să participe activ. Profitaţi de fiecare ocazie pentru a face o incursiune în universul dinamic şi fascinant al spaţiilor muzeale! Noaptea muzeelor e ocazia perfectă (14-15 mai 2022).